Am o problema. Mare. De la pitzipoanca la politicianca, de la amica la vecina, imi vine adesea sa le trimit la cratita si sa le urez sa fete o sumedenie de plozi, cu speranta ca macar trei sferturi or iesi cu putza si sa-si gaseasca astfel ocupatia care le-ar implini tampenia si care ar face in asa fel incat eu n-as mai da ochii cu ele si nu le-as mai auzi spunand nimic. Femeile sunt proaste. Si asta o spun eu – femeie din greseala. Am sa scriu de acum inainte cate un motiv, cu detaliile de rigoare, pentru care ma enerveaza jumatatea asta de specie, reproducatoare, miorlaita, religioasa pana la stupizenie, cu voce ascutita fix cand ar trebui sa taca si asa mai departe.
Primul episod – Soacra e de vina
Sunt cunoscute si arhicunoscute discutiile despre soacra. Barbatii au o justificare – soacra e femeie. N-am auzit niciun barbat sa se planga de socru. Muierile, in schimb, tot pe soacra dau vina – soacra lor si ma-sa lui. Care l-a crescut asa si pe dincolo, care i-a calcat chilotii si i-a carpit ciorapii si care nu l-a invatat pe animal sa-si adune troaca dupa ce crapa-n el, si nici sa arunce rufa jegoasa in cosul de rufe. Ma-sa, care, dupa ce ca nu l-a educat, mai si emite pretentii ca baiatul ei sa fie mancat, baut, laut si primenit, si sa aiba grija proasta de nora si de progeniturile aparute fiindca animalul nu stie ce e ala prezervativ si isi da drumu ca-n buda. Iar progeniturile cresc pentru a deveni la randul lor nore proaste care vor balacari veci pururi soacra sau masculi puturosi, pe care ii va balacari nevasta din cauza ca asa i-a crescut muma lor.
Soacra, la randul ei femeie, uita ca are in casa un nesimtit ca fi-su sau de faptul ca ea insasi e la fel de proasta ca fi-sa, si vine cu pretentii de la cei tineri, care sa-i rezolve frustrarile de muiere complacuta in relatia cu o soacra la fel de proasta si cu un nesimtit.
Mamele de fete – soacrele mici
Soacra mica, mica fiindca a facut fata, sa vezi ce mare era daca fata o putza cu doo oo, are aproape intotdeauna o parere bine formata despre barbatul fiica-sii – un ingalat! De ce zice ea ca e ingalat? Fiindca asa l-a crescut ma-sa (tot o femeie…). Si ii zice fetii – tu sa nu fii proasta ca mine! Sa-l strunesti, ca altfel ramai cu el o viata asa! (Divortul iese din discutie, clar, nu? Doar suntem o natie religioasa)
Soacra mica a dorit mai bine pentru fiica-sa, dar toata viata si-a petrecut-o spaland chiloti si ciorapi, aranjand toalele in dulapuri, calcand nadragi si punand crapelnita pe masa, dupa ore de bucatarit cu bombaneli. Fiica-sa asta a vazut toata viata ei; cu asa model, cum era sa devina? O diva? Nu – fiica-sa, avand modelul de care ziceam, ajunge la randul ei, dupa ce tineretea pleaca si varsta aduce sunci in cascada dupa 2 nasteri, o balabusta tafnoasa. Care, la randul ei, da vina – nu pe propria muma, ca a crescut-o proasta si incapabila sa-si gaseasca un barbat cu bun simt – ci pe muma animalului cu care si-a tras repede si romantic piulita fatala pe degetul cu care tine acum degetarul cand coase sosete.
Soacra mare, mama de baiat
Adesea este o scorpie care plezneste de mandrie cand il vede pe juvaerul cu podoabe cum molfaie un carnat “facut de mana ei, ca la mama acasa” si careia ii cade falca daca observa ca “aia” a ciugulit o farama de friptura. Vorba ceea – “asta-i baiatul meu, are o pofta de mancare sanatoasa, da’ pacat ca s-a-nsurat cu aia, asa mananca aia de mult! Paguba ii face, saracu’”.
Soacra mare nu vede ca fi-su e la fel de nesimtit ca ta-su, animalul caruia i-ar arunca cu cratita in cap, daca n-ar fi Zepter, care e scumpa si a luat-o din 3 salarii. Ale ei, ca el nu e in stare de nimic, oricum. Nora l-ar omori si pe barba-su, si ar omori-o si pe soacra, daca ar sti cum sa faca sa nu ramana cu procese de constiinta. Nora zice, in accesele de furie: “Nesimtitule! Asa te-a crescut ma-ta!”. Ala, barbat, are un simt aparte, si zice: “Fa, tu sa nu te iei de mama!” – o fi femeie, dar e mama lui.
Soacra mare face deci ce i-a facut si ei soacra-sa – viata amara nurorii, care va invata in acest fel ca asa trebuie sa faca si ea, ca sa se razbune, daca da Dumniezo sa faca mandrie familiei si sa fete baiat. Daca are ghinion si face fata, o sa o invete sa nu fie proasta ca ea (vezi mai sus).
Nora – prostie la patrat
Adica, dupa ce treci prin istoria zilnica a alor tai si, pe deasupra, mai ai si scorpia de soacra pe cap, nasti un mic potential pe care il educi sau, mai bine zis, il strici in asa fel incat sa fie ori copia ta fidela, ori copia fidela a nesimtitului care a pus samanta. Ca sa poti deveni la randul tau soacra!
Dracu’ sa priceapa mintea femeilor…
Se plang de soacre, dar isi cresc copiii in asa fel incat nimic sa nu se schimbe.
Filed under: Diverse | Tagged: femei, femei proaste, soacre






Nici nu stii care-s mai rele, astea de le descrii tu p-acilea, de cred ca menire lor in viata este sa dea pizda si sa fie slugi de barbat sau alea care neavand, incearca sa aibe penis- corporatistele sunt cele mai tari din tagma asta, da ie mult mai multe…
Mai, da’ nu se poa’ femeia sa ramana femeie, numa’ sa nu fie proasta?
Ajung si la corporatizde. In alt episod.
Sa sti ca sunt si muuuulti baieti prosti,nu numai femei…hmm de fapt rasa umana de regula e foarte proasta[marea majoritate cel putin].
Sunt adepta ideii ca toate generalizarile sunt false. Cu toate astea, sunt situatii in care imi place sa le folosesc.
Uite,eu nu pot decat sa ii multumesc soacra-mii pentru ca si-a invatat fiul sa se descurce si singur.
Dar oricum,ce scrii tu aici se aplica in modelul tipic de familie romaneasca,in general astea sunt relatiile.
Asa-i. Si nu-i pacat? Mmmm… poate trebuia sa scriu romancele, nu femeile…
Pai sa stii,scrie romancele…Ca aici e buba.La noi asta e “traditia”,nora nu are cum sa fie ok pentru ca soacra o considera ca fiind o nasoala inca dinainte ca ea sa se nasca=))Si invers…