Avem cap, gandim cu curul

Statul roman a intreprins o chestiune laborioasa – s-a gandit ca incurajeaza maternitatea dand mamelor concediu de ingrijire copil (CIC) platit cu 600 RON pe luna timp de 2 ani de la nasterea copilului, precum si 200 RON copilului tot timp de 2 ani. Total 800 RON. Dupa asta, adica dupa ce expira aia 2 ani, cred ca vine alocatia aia de 35 de RON sau ceva de genu’, la fel de insignifiant, deci nu tratez subiectul, ca ma lasa rece (ce dracu’ poti cumpara unui copil, lunar, cu 35 de RON? mai bine reduceau parintilor din impozite… daca vroiau incurajare). Evident mamele care faceau mai multi bani muncind nu-s prea fericite de chestia cu aia 800 RON amarati, dar whatever, asta e si or fi si aia buni. Nu asta e chestia cea mai afurisita. Ci urmatoarea.

Daca statul ajuta mama doi ani, dar gradinita este obligatorie de la trei si gradinitele de stat nu-ti primesc plodul nici picate cu ceara pana la varsta asta si pana cand copilul nu se caca la oala si nu mananca singur, in conditiile in care nu gasesti o cresa nici sa dai cu tunu’, ce aia calului face o mama care trebuie sa revina la munca in anul ala dintre 2 ani si 3 ani? Se duce la munca si lasa copilul cu cine poate (mama, soacra – daca are si-s dispuse sa ajute, bine, daca nu, buna ziua sau bona daca gaseste si isi permite sa aiba incredere) sau se duce la munca luandu-si plodul dupa ea, daca are bafta de patron cu cap pe gat si daca e atat de buna la ce face incat s-o accepte ala cu tancul atarnat de fuste, lingurite si pampersi, sau sta acasa fara un chior inca un an? Sau se face fata desteapta si lucreaza de acasa? Ei?

Unde-s cresele, domnii primari? Unu’ din ei, Primarian, a zis ca “fuck cele mai frumoase scoli si gradinite” (in ordinea asta, ca deh, scoala vine intai, restul e gradinita) da’ n-a siz nici pas de crese…

Advertisements

14 Responses

  1. Oho… aici e de comentat…

    “mai bine reduceau parintilor din impozite…”

    E tot aia dacă le reduci x lei din impozite sau le dai x lei în mână. Deci ca să rămână cât de coerent sistemul de impozitare mi se pare mai corect să nu depindă de copil dar să se facă un “transfer payment” în suma pe care vor s-o dea familiei.

    “Evident mamele care faceau mai multi bani muncind nu-s prea fericite de chestia cu aia 800 RON amarati”

    Asta e numai şi numai problema lor… Ce-ar trebui, cuiva care câştigă 20.000 de euro pe lună să-i dea proporţional? Dacă muncesc mult şi câştigă mult, să economisească pentru copil!

    “Unde-s cresele, domnii primari?”

    Nu cunosc sistemul curent… creşele ar trebui să fie private din punctul meu de vedere. Şi nu cred că-i stres, und e rost de făcut bani vor apărea şi investiţiile, doar că va costa (sau costă deja) mult să-ţi dai copilul la creşă. Însă acest cost e unul REAL ce provine din preţul mare al imobiliarelor din Bucureşti şi din cererea ce depăşeşte probabil cu mult oferta.

    Şi asta înseamnă un singur lucru… Nu face copii dacă nu ţi-i permiţi! Nu există alte soluţii decât noi intervenţii de stat care să fure de la oamenii mai responsabili, ceea ce nu e tocmai corect. Din păcate nu se încurajează numai planificarea ci şi ştim noi ce în momentul în care o femeie rămâne însărcinată fără să-şi fi dorit neapărat asta, dar alte soluţii chiar nu sunt.

  2. Eu, din fericire, nu am problema asta, dar am incercat sa gandesc din punctul e vedere al celor care se confrunta cu asa ceva.

    Hai sa luam pe rand ce ai zis:

    1. Nu e tot aia sa reduci impozitele cu a da X lei omului lunar. Daca reduci impozitele, treaba se rezolva mult mai simplu; daca insa dai niste bani in plus, ai nevoie de mai multa logistica, cheltui mai mult ca sa faci in asa fel incat banii aia sa ajunga la oameni, tii niste dosare in plus etc. Cu alte cuvinte, resursele necesare reducerii impozitelor sunt mai mici decat cele necesare platii unor bani.

    2. Cineva care castiga 20000 de euro pe luna, daca ii are trecuti pe cartea de munca, plateste la stat proportional. Darile cu care o astfel de persoana contribuie la buget sunt semnificativ mai mari decat cele cu care contribuie cineva care are salatiul minim pe economie. “Fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi” este o porcarie comunista. Daca eu dau statului timp de 35 de ani de munca dari enorme, mi se pare corect ca statul sa-mi dea inapoi bani proportional cu contributia mea. Ti se pare firesc ca banii primiti sa nu fie proportionali cu contributia? Mie nu.

    3. Cresele ar trebui sa fie private, cerere este, crese nu-s. Exista crese de stat, dar sunt putine si arhipline. Ce vroiam eu sa semnalez este ca nu exista logistica necesara care sa se plieze pe realitate si pe legislatia existenta.

    4. Pai aici e paradoxul celor 8 milioane – fac copii fix aia care nu si-i permit daca nu le da statul banii aia, si multi se apuca de fatat fix pentru aia 8 milioane, de care copilul nu beneficiaza, de fapt. O femeie care isi permite, in sensul ca isi face copilul socotind ca se poate pisa pe alea 8 milioane, pentru ca, fie ca are bani pusi deoparte, cum zici tu, fie ca barba-su castiga destul cat sa nu se impiedice de lipsa salariului ei pe perioada de 2 ani de “concediu de ingrijire copil” este condamnata sa piarda timp de 2 ani banii pe care i-ar fi castigat muncind. A propos de exemplul tau – ala cu 20000 de euro/ luna – pai la un calcul sumar ai 20000 euro = 70000 RON; -800 RON = 69200 RON * 24 luni = pierdere de 1660800 RON = 474514 Euro = contravaloarea unei vile in Cotroceni. Ti se pare cinstit?

  3. Bre, si inc-o kestie; n-o zice niminea, da’ multi o gandesc:
    De ce pana corbului e stimulata prostimea sa se reproduca tip “futut cu urmari”?
    Nu dati bani, reduceti impozitele; cine nu munceste, n-are de ce sa fuka puradei, numa’ daca nu-i luam in calcul k piese de schimb, vanduti la kil la turci si italieni (nu scriu din povesti, am o cunostinta care si-o luat 15 mii de coco pe un prunc de 2 ani!).
    Stimulati domne selectia natiei romane pe baza de inteligenta si adaptabilitate la societatea umana, nu pe baza de prostie+lene!
    Dupe mintea mea, am mai scris-o, daca k sa conduci o rabla necesiti examinare, de ce k sa votezi si sa puiezi n-ai necesita?
    Au viitorul natiei, respectiv al copilului fata de muma-sa e mai putin importanr k sigurantza pe soselele patriei (care oricum nu se ie zicsta, ca la Pitesti poti lua carnete fiind analfabet!).

  4. Ah, asta EVIDENT! Daca ar fi dupa mine, n-as da NIMIC pentru maternitate – nici concediu, cu exceptia a catorva saptamani pana trec lohiile si cu asta basta. Ia sa vezi cum nu s-ar mai plodi cine n-are cu ce!

    Dar eu am scris postarea din punctul de vedere al “echitatii sociale” predicate de socio-liberalismul asta corcit in care traim – nu poti pe unii sa-i favorizezi si pe restul sa-i defavorizezi, si, culmea, pe cine favorizezi si pe cine defavorizezi! Adica le tai macaroana alora 20% care iti aduc 80% din bani si le dai sa aiba alora 80% care aduc 20% din bani…

  5. @T(P) 100% de acord cu tine la faza asta. Adica “La munca ba, nu la-ntins mana”. Asta inceamna ca cacatu asta cu concediul fie sa functioneze pe principiul asigurarilor sociale, care iti dau inapoi in functie de cat ai contribuit, fie sa nu mai existe deloc. Asta ar insemna ca daca ai contribuit cu 100 roni pe luna primesti inapoi sa zicem tot 100 pe luna, si daca ai contribuit 10000 atunci atat sa primesti, sau sa nu mai contribui deloc si sa iti pui tu aceeasi bani de-o parte.

    @T(F) sincer sa fiu sunt satul de socialisme, de platit impozite complet dampulea la stat, pentru ca fix in momentul in care am nevoie si eu de ceva sa isi bage statul pula in fata mea, pentru ca banii mei se duc la cei multi, care au mai multe voturi decat amarutl de mine (eh, votul cenzitar…). Nu ca m-ar da banii afara din casa, dar contribui ceva mai mult decat media. Asa ca imi doresc ca din procentul pe care mi-l ia statul, ca vreau sau nu, din minca si eforturile mele, sa imi dea dracului MIE ceva inapoi, nu PARAZITILOR care nu sunt in stare sa se intretina, dar se divid mai ceva ca euglena verde.

    @Messa – erai isterizata si ai si scris despre cum statul ia copii celor care crede statul ca nu ii poate intretine. Pai acuma decat sa dea statul 8 milioane unor putori sa se impuieze la nesfarsit mai bine ar constata ca nu au suficienti bani sa intretina copilul si ar lua copilul, l-ar institutionaliza si in acest fel ar proteja COPILUL, nu pe putoarea de manesa. Si la faza asta, ca sa se mai spele putin si sistemul de protectie a copilului din romanica noastra cea de toate zilele, as fi de acord sa fie alocati nu 8 si 16 sau chair 32 milioane / copil / luna, numai sa mearga treaba, ca pana la urma banii aia tot din impozitele noastre, ale celor care contribuie mai mult vin.

  6. Si mai ceva: cu toata contributia la asigurarile sociale de sanatate, la ultimele doua probleme, la una am platit la un cabinet particular si la una am avut pile. Iar Messa cand a nascut, tot pe pile (si inca grele si directe) a fost si tot era sa ii omoare vacile alea de asistente copilul, ca le durea in pizda de doctori cu tot cu directivele lor. Asa ca nici macar nu beneficiez de pe urma banilor bagati. De cacat. Adica romaneste.

  7. @ Messa

    1. Eu vroiam să subliniez că e tot aia în principiu. Statul nu iese mai bine dacă reduce impozite decât dacă dă bani decât eventual în chestiuni minore, de logistică. Deci n-are rost să spui că e “mai bine”. În principiu, e cam tot aia (evident, dacă nu cumva reduce impozit pe bază de procente).

    2.şi răspuns în acelaşi timp pentru Mogre. Mi se pare normal ca statul să nu dea nimic, pur şi simplu. Acel ajutor social este gândit pentru persoanele din pătura cea mai de jos a societăţii, care o să aibă grave probleme altfel. E singura raţiune pentru care s-ar putea acorda un astfel de ajutor, şi până când reuşim să renunţăm la sistemul protecţiei sociale de tot, soluţia cea mai proastă mi se pare să mai şi dai din greu celor care “au”.

    Nu înţelegeţi greşit… eu sunt pentru impozitul cu procent fix, îmi doresc o fiscalitate cât mai redusă, ca fiecare om să-şi asume răspunderea, etc. DAR o măsură de protecţie socială, dacă se adoptă, se adoptă pentru cei care n-au.

    3. Corect, asta e o altă problemă. Legislaţia e de multe ori idioată… Ar trebui să nu te mai oblige la creşă dacă nu ai cum să te conformezi.

    4. E fix aceeaşi treabă. Nu e “condamnată” la nimic… asta e realitatea, dacă vrea să facă un copil şi să stea să-l îngrijească nu e problema nimănui.

    Cred că avem o înţelegere diferită a măsurilor de protecţie socială şi a target-ului lor. Bogaţii n-au fost şi nu vor fi niciodată vizaţi!

  8. Tiberiu (Florea) – eu sunt de acord cu ce spui referitor la protectia sociala care este menita sa-i proteje pe cei ce n-au – DAR sa nu uitam ca majoritatea nu este alcatuita din extreme, adica nici aia care nu castiga deloc, nici aia care au 20000 euro pe luna nu-s majoritari; asadar, genul asta de masura, desi nu afecteaza decat la nivel de “echitate” bogatii, ii afecteaza de fapt pe cei care muncesc cat sa aiba un trai decent si indestulat. O femeie care face 2000 RON lunar are un soc atunci cand da de cei 8 milioane, in conditiile in care nevoile ei nu se reduc, ci cresc odata cu venirea copilului. O familie cu venit total de 3000-4000 RON simte imediat lipsa a 700-1200 RON, cu atat mai mult cu cat cheltuielile cresc. Genul asta de familie isi permite insa sa faca copilul, strange din curea 2 ani sau mai putin, pana cand femeia face cumva si se duce din nou la munca, preferand sa piarda 500-800 RON cu o bona decat 700-1200 stand acasa. Ce nu mi se pare corect este ca sistemul asta incurajeaza fix parazitele sa stea acasa si sa se-mpuie, pe cand femeia cu venituri medii care munceste trebuie sa isi reia serviciul, privata fiind de ceea ce si-ar dori cel mai mult ca mama – adica sa petreaca cei doi ani – CRUCIALI pentru dezvoltarea ulterioara – impreuna cu copilul ei, pastrandu-si totusi standardul de viata cu care e obisuita.

    Inteleg ce vrei sa spui si care e ideea ta, dar cred ca pierzi din vedere tocmai familia cu venituri decente spre indestulatoare, dar totusi insuficiente pentru a si pune de-o parte in vederea celor doi ani de crestere a copilului.

    Spre finalul celor doi ani cheltuielile cu copilul scad oarecum (se elimina pampersii, laptele praf, cerealele, piureurile speciale etc) si raman numai cheltuieli cu haine si jucarii, asta pana la scoala, cand treaba se schimba, dar macar mama poate sa mearga la munca – e deja mare copilul.

    “dacă vrea să facă un copil şi să stea să-l îngrijească nu e problema nimănui.” – corect – si tot problema nimanui ar trebui sa fie si impuierea parazitilor. De ce sa-i intretin eu?

  9. “Ce nu mi se pare corect este ca sistemul asta incurajeaza fix parazitele sa stea acasa si sa se-mpuie, pe cand femeia cu venituri medii care munceste trebuie sa isi reia serviciul, privata fiind de ceea ce si-ar dori cel mai mult ca mama – adica sa petreaca cei doi ani – CRUCIALI pentru dezvoltarea ulterioara – impreuna cu copilul ei, pastrandu-si totusi standardul de viata cu care e obisuita.”

    Corect, ăsta e dezavantajul şi l-ai identificat foarte bine. Totuşi, protecţie socială în funcţie de contribuţia la societate pentru toţi e ceva care se traduce practic (nu aproximativ, ci exact) în lipsa unei protecţii sociale. Dacă dăm x la sută din venit şi primim înapoi tot x la sută, ce-am avut şi ce-am pierdut?

    Amândoi ne dorim acelaşi lucru… să evoluăm în acea direcţie în care protecţia socială se va realiza prin caritate privată. Şi totuşi, până atunci mai avem ceva de parcurs, şi atenţie specială le acordăm celor mai proşti, incompetenţi sau pur şi simplu nenorocoşi, pe care-i numim pur şi simplu ‘defavorizaţi’.

    Şi poate că nu-i aşa rău, repet, ca măsură de moment şi nu ca punct final al progresului nostru socio-politic.

  10. Da, dar astfel de masuri de moment nu franeaza oare atingerea solutiei pe care ne-o dorim?

    Nu incurajam oare statul degeaba, in loc sa trimitem o unda de soc printre paraziti? De ce ii incurajam, de ce ii hranim?

    Eu muncesc, fara insa a-mi lasa copila cu bone (am gasit solutia de compromis) de la 15 zile dupa nasterea copilei mele. De ce munca mea sa hraneasca o puiernita lenesa care nici macar nu foloseste banii aia pentru copil si binele si cresterea lui?

  11. “De ce munca mea sa hraneasca o puiernita lenesa care nici macar nu foloseste banii aia pentru copil si binele si cresterea lui?”

    Bun… în lumina celor pe care le-am discutat şi la mine pe blog în postul “stimulente”, e clar că sunt de acord cu tine aici. DAR ar trebui să te gândeşti şi la acele cazuri diferite. La acele femei care au o situaţie materială precară, dar care nu se îndură să avorteze (sper să nu intrăm din nou în discuţia asta interminabilă 🙂 ).

    Poate că lipsa acelui ajutor le va trimite direct în stradă, sau poate că al lor copil va avea mari probleme din cauza lipsurilor. Chiar ţi se pare o decizie ATÂT de uşor de luat suspendarea ajutorului social în astfel de cazuri? N-avem cum să vedem care situaţii sunt într-adevăr dramatice şi care nu, şi totuşi…

    Până la urmă, orice taxă e un jaf. Şi dacă e să mă revolte vreun mod colectivizat de jefuire, mă gândesc întâi la multe alte lucruri (investiţii în drumuri, în televiziunea publică, în cluburi de sport finanţate de la bugetul public) şi de-abia după aia la acel jaf care poate salva vieţi umane sau care poate evita umilinţa unei alte persoane.

  12. Da, este un mic paradox aici, pentru ca sunt de acord cu ce ai spus – oricine are un mod de gandire liberal, normal ca e deranjat de taxe; cu toate astea, modul de gandire liberal este si profund “humanitarian” (care nu, nu se traduce prin “umanitar”); cata vreme caritatea privata este practic inexistenta, poate si din cauza lipsei unei gandiri liberale majoritare, sigur ca nu exista alta cale decat caritatea de stat (care sontacaie groaznic dar care deocamdata este singura pe care o avem). Statul nu stie sa prioritizeze si esueaza in a evalua corect situatiile care cer ajutor real; statul nu poate decela intre loaze si cazuri. Asa ca, in numele echitatii sociale, statul da, in egala masura, si celor care au nevoie de ajutor si celor care se complac in a ramane nevoiasi, pentru simplul fapt ca nu au chef de munca. De aici si mica mea revolta.

    Daca aia care nu au chef de munca sunt pardonati de stat si li se dau incentivuri, eu de ce nu pot sa nu am chef sa platesc taxe si sa fiu pardonata de stat in caz de neplata? De exemplu…

    Daca tot e pe chef…

  13. Inca ceva despre caritatea privata – statul normal ca nu poate decela intre loaze si cazuri – pentru ca statul nu a muncit si nu munceste niciun sfant din banii dati. Statul Roman e destul de nepasator cu banii contribuabilului. Sunt bani nemunciti de catre organismul care ii gestioneaza si vin usor. Si vin garantat. Pe cand un ONG, obtinandu-si greu fondurile, ar avea mai multa grija pe ce le cheltuie. In plus, cei care asigura fondurile ar fi si ei grijulii, dorind sa controleze ceea ce se finanteaza din banii lor. In felul asta anchetele sociale pentru acordarea de ajutor ar fi reale si orientate pe prioritizare si diferentiere.

    Eu, de exemplu, ca finantator, as spune da pentru ajutor banesc dat uneia care nu are cu ce isi intretine unul sau maxim doi copii. Dar de la al treilea, as spune pardon, nu. A facut unul, a fost greu, a facut al doilea, sa zicem ca inteleg ca faci doi ca sa nu fie singuri pe lume, dar de la al treilea, te intinzi mai mult decat te tine plapuma si vrei s-o faci pe banii altora – sictir. Dupa al doilea plod, daca n-ai bani de prezervative sau pilule sau sterilet, exista oricand optiunea legarii trompelor, de exemplu. Doi copii sunt suficienti pentru o familie. De la al treilea, eu personal consider ca fie ti-i permiti si ii faci ca asa ai chef fiindca ai cu ce sa-i tii (ceea ce e foarte bine, frumos si e treaba ta), fie esti o nesimtita care se impuie ca iepurii si te cotai fara sa iti pese ce se intampla, fiindca oricum se gaseste un fraier sa iti dea bani de mila copiilor.

    Mi-e mila de copiii cu nesansa de a se naste din astfel de mame, dar refuz ca acest sentiment sa fie cel cu care ma poate manipula o parazita si partenerul ei de cotaiala si lene.

  14. […] Concediu de ingrijire copil (CIC) plus alocatie de nou-nascut, 800 RON pe luna cu totul in primii do…, si la femei care muncesc pe bani mai multi si isi pun mainile in cap la gandul ca raman fara finantele cu care erau obisnuite timp de doi ani, si la lepre puturoase care fac banii astia poate in doua sau trei luni si zic amin ca le pica asa o pleasca. […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: