(La modul general), cantati cu mine!

Uite o chestie pe care mi-am dorit s-o fac dintotdeauna, parca. Sa vorbesc. Sa fiu auzita dar nu auzita asa cum auzi un caine care latra si nu-i dai atentie ca te-ai obisnuit, ci auzita. E greu. E greu pentru ca in zilele noastre nimeni nu are timp. Ce daca ai idei, daca nu e informatie utilizabila in scopuri imediate, nu e important. Ce daca ai o stare? O stare descrisa nu are potential lucrativ. Sa vorbesti… despre ce? Conteaza? Adica faptul ca eu spun ceva din ceea ce e in mine – si sunt multe redundante in mine, da’s frumoase, ar vrea afara, sa le vada si altii, sunt ca arta, frumoasa dar inutila – este de neutilizat, nu e practic, nu aduce profit, nu aduce bani, nu creeaza confort, nu e bun de nimic sub aspect practic. La ce naiba sa mai citesti o poezie, daca nu-ti spune cum sa faci bani, cum sa fii bun la pat, cum sa transformi un pat vechi intr-un dulap nou? Ce dracu se mai scriu poezii? Nu sunt utile, da? Nu ofera nimic palpabil, sunt vorbe-n vant, hartie sau biti degeaba, “irosituri”, nimicuri, false probleme.

Si totusi. Daca as putea sa invat oamenii sa cante din nou. Sa uite pentru o clipa de comunicarea redusa la strictul necesar. Un cuplu – ce rost mai are un cuplu, cata vreme fiecare isi cauta cu obstinatie confortul propriu si in acelasi timp ceva in noi urla de singuratate si nu se poateumple cu nimic pentru ca toata lumea ar vrea sa se auda, dar sa fie auzita, nu sa si auda ce zic ceilalti? La ce-s bune chaturile, forumurile, blogurile si de ce stau atatia pe chaturi, forumuri, bloguri, toata ziua si toata noaptea? Pentru ca pe chaturi, forumuri, bloguri, toata lumea vorbeste. Nici nu mai conteaza daca celalalt raspunde in ton cu ce ai spus, esti multumit ca ai apucat sa spui si gata, restul e neimportant.

Pe cand, fata in fata, e mai greu. Simti cand celalalt nu da doi bani pe ceea ce spui, simti si nu poti face nimic. Absolut nimic. Si te apuca dracii si simti clar de tot ca, in afara barbatului/nevestei, familiei si prietenilor, esti singur cuc si ca nimanui de fapt nu-i pasa decat de el. Ca si tie, de altfel. Dar parca ai vrea ca altora sa le pese de tine, nu neaparat sa-ti pese tie de ei.

Si totusi… cui ii pasa?

3 Responses

  1. Adica sa te faci ascultata 🙂 ?

  2. Si sa ascult, la randu-mi 🙂

  3. […] ma simt oribil. Oribil, pentru ca nu pot schimba lumea. Pe care spuneam ca as vrea sa o invat sa cante, dar nu pentru Coca-Cola, ci pentru bucurie, educatie, cunoastere, pace, armonie, intelepciune, […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: