Despre dans sau David vs. Micol

Citeam un blog al unui preot ortodox din Moldova si am gasit o postare cu privire la pozitia inca incerta a lui Dumnezeu fata de dans. Imi place ca preotul respectiv nu se multumeste sa insire afirmatii apodictice, ci argumenteaza cu citate atat pro cat si contra (in majoritatea postarilor de pe blog care dezbat teme biblice), asa ca am citit tot. Si am vrut sa las un comment dar, pentru ca am constatat ca ma insir cu o multime de paragrafe, prefer sa scriu commentul respectiv ca o postare, care se vrea o completare sau o dezambiguizare, sau pur si simplu o opinie personala, la mine in blog.

Este vorba de situatia in care David a dansat de bucurie, si relativ sumar imbracat (efod de in) cand a intrat chivotul in cetatea lui (Regi, cartea a doua, capitolul 6).

In cazul David vs Micol, situatia a fost alta – nu dansul in sine a fost problema lui Micol, ci faptul ca un gest facut de David in timpul dansului i-a starnit dispretul/scarba/respingerea, pe fondul unei suparari justificate mai vechi (ea a fost intai maritata cu David, pe care l-a si iubit si l-a scapat si de moarte sigura, apoi a fost maritata de Saul, tatal ei, cu alt barbat, apoi readusa cu sila la David – in Biblie scrie “cu plangere”).

Modul in care a dansat David a fost asadar problema, nu dansul in sine – mai precis, el s-a “descoperit” in timpul dansului, “ca un om de nimic“, ceea ce inseamna fie ca efodul de in a lasat sa i se vada organele genitale iar David nu a facut nimic sa impiedice acest lucru (sau nu si-a dat seama), fie ca el si-a aratat organele genitale intentionat (un gest “de putere”, perfect plauzibil pentru vremurile in cauza si nu prea agreat de femei, mai ales de una ca Micol, care nu era in casa lui de bunavoie, plus ca ea fusese “cumparata” de David ca nevasta de la Saul, tatal ei, contra a… 200 de preputuri filistene!). De asemenea, sa nu uitam conditia femeii in Vechiul Testament (pe alocuri si in Noul) – proprietate, ca si copiii de altfel, macar pana la maturitate, si pusa pe acelasi plan cu vitele.

In plus, dansul lui David nu a fost respins de Dumezeu, ci de Micol… Dumnezeu i-ar fi spus macar ceva lui David a propos de asta – daca nu o pedeapsa, macar o dojana. Dar nu i-a spus nimic, prin urmare chiar si dansul obscen (pentru noi, in prezent) era acceptabil, mai ales ca aducea lauda lui Dumnezeu, pentru care organele genitale nu presupuneau obscenitate (un argument suficient este faptul ca le-a creeat!) ci expresia continuitatii speciei si a puterii masculine (pana si in prezent se spune, e drept, “vulgar”, despre persoanele puternice sau/si curajoase, ca “au coi/coaie“).

In plus, gestul de expunere a organelor genitale nu era considerat nicidecum obscen pe vremea aia – pana la urma, oamenii de atunci jurau cu mana pe testicule/penis – era cel mai puternic juramant.

Pentru o femeie insa (Micol) obligata sa traiasca cu un barbat pe care nu-l (mai) dorea, desigur ca gestul a generat o stare de dispret/scarba. Pentru ea gestul a fost obscen – a vazut ceea ce trebuia sa indure impotriva vointei/dorintei ei – penisul si testiculele unui barbat nedorit, in casa caruia era si avansurile sexuale ale caruia trebuiau, prin urmare, satisfacute. Iar David a “pedepsit-o” refuzand sa aiba contacte sexuale cu ea ulterior intamplarii respective, ceea ce se intelege din faptul ca in Biblie scrie ca ea nu a avut niciun copil “pana in ziua mortii ei“. Un fel de “Aha, nu-ti place? Apai nici n-ai s-o mai vezi!”.

Dincolo de drama unei femei din timpurile respective, povestea in sine nu condamna dansul in niciun fel. Insa ne da de gandit cu privire la motivele pentru care a ajuns o parte normala, fireasca a corpului omenesc sa fie numita, popular, “rusine”.

Advertisements

4 Responses

  1. Ma distreaza ca au o pagina de protest “impotriva imoralitatii impuse” unde unul din punctele din agenda e “Faceţi trei copiii”, dar e vorba de copii xerox!

    Freudian slip?

  2. Dap, am vazut si eu. Dar macar omul incearca sa se explice, si asta e de apreciat.

  3. Mie mi-a placut cel mai tare “Poţi lua parte la Cina Domnului (Sfânta Împărtăşanie) dacă fumezi? “; eu as completa, “…dar daca bei alcoale?”, ca impartasania e tot un fel de beuta, da’ mai la mici dimensiuni. :-))))
    Aaaaaa…
    Si aia cu “De ce fetele din Republica Moldova se convertesc la Islam?”; oamenii-moldoveni sunt in faza in care era romanika in “90, invadata de arabeti-descurcareti!

  4. Alcoalele sunt ok, se beie in Carte o gramada.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: