Scandal ICR – concluzii – II – Mesaje “anti”?

Pamfletul, o forma de expresie si critica artistico-sociala sau “bascalia artistica”

Stabilind asadar ca expozitia in cauza a gazduit lucrari artistice, in masura in care ele reprezinta exprimarea simbolica a autorilor si viziunea lor, deformata sau nu, asupra unor peisaje ale vietii de zi cu zi si pot, in consecinta, fi definite ca “arta”, ajungem la mult mediatizatul ponei cu zvastica pe crupa si un os in fund.

David (de Michelangelo) - un barbat gol pe care nu a incercat nimeni inca sa-l emasculeze

David (de Michelangelo) - un barbat gol pe care nu a incercat nimeni inca sa-l emasculeze

Lasand astfel la o parte penisurile, testiculele paroase, mutzunachele din carpa cu organele genitale vizibile (eu, personal, nu am vazut sa-i fi pus careva chiloti lui David si n-am auzit sa caraie cineva ca trebuie emasculat cu dalta pentru ca e obscen sa i se vada penisul, parul pubian si scrotul), ajungem la simbolul cat o unghie care a declansat in fapt isteria lui Horvath, mania pseudojurnalistica a lui Badin si multimea de reactii de respingere din presa, propagate apoi opiniei publice.

Da. Zvastica este un simbol al crimelor oribile, al unei puteri scapate de sub control care a suprimat vieti in cele mai inimaginabile moduri cu putinta, care a destramat familii, nu a tinut cont de nevinovatie, de varsta, omorand inclusiv copii, numai pentru ca nu se pliau pe un “ideal” si numai pentru ca asa a voit pata scabroasa a istoriei pe care o cunoastem sub numele de Hitler.

Da, zvastica este un semn care produce repulsie, revolta, durere, amintiri chiar, pentru ca vremurile holocaustului nu sunt inca atat de indepartate incat oamenii sa nu-si aminteasca, sa nu fi avut un bunic sau o bunica, sau chiar un parinte ucis si/sau torturat cu imbecila cruzime in lagarele naziste.

Da, zvastica este filmul mut al crimei, toate ororile concentrandu-se in doua linii frante si incrucisate si derulandu-se integral, cu viteza clipei de dinaintea mortii, in toti cei care cunosc macar o farama de istorie. Atat de usor de reprodus in desen si imposibil de sters sau macar de estompat din constiinta umanitatii.

Cum se interpreteaza afisarea unei zvastici undeva?

La o prima vedere, reactia si interpretarea fireasca vine odata cu amintirea ororii si este viscerala, organica, de respingere si condamnare. Zvastica este un fier inrosit aplicat fara anestezic in mintea fiecarui om normal.

Dar daca eu, sa zicem, ies in strada, cu o zvastica in mana, careia aleg sa-i dau foc in cea mai mare piata a orasului, in vazul tuturor trecatorilor? Daca eu calc zvastica in picioare? Daca o rup in bucati? Daca ma pis pe ea? Daca strig “Nu uitati ce nenorocire a adus acest simbol! A trecut timp, poate ati uitat… NU UITATI! Acest simbol a infierat oamenii ca pe vite, i-a dezindividualizat prin metode de manipulare clasice, transformandu-le etnia si credinta in apelative ca “jidov”, “jidan”, “caine”, determinand opinia publica a acelor vremuri sa-i considere subumani, animale, vite, creaturi demne de a fi ucise, chinuite, arse, sterse de pe fata pamantului!”

Daca fac asta, opinia publica s-ar putea sa ma aprobe si sa ma sustina. Pentru ca, a batjocori simbolul ororii este un act acceptabil. Si firesc.

Revenind la zvastica de pe crupa poneiului roz si avand in vedere cele de mai sus, unde situam gestul expozantilor? Zvastica este afisata defaimator pentru evrei sau defaimator pentru ea insasi? Daca pun o cruce cu Isus rastignit pe curul unui cal, imi bat joc de cei arsi pe rug in vremea inchizitiei, sau de cruce?

Daca am interpreta asa: Populatia prostita de nazisti este poneiul roz, multimea tampa care nu a rezistat charismaticului scelerat Hitler care si-a prezentat “programul” in asa fel incat a castigat alegerile la diferenta de UN VOT. Poneiul roz s-a ales cu o zvastica infierata pe cur si rezultatul e ca “s-a cacat” (a “produs”, a “excretat”) oase. Un fel de “cand crezi ca liderii tai iti aduc o viata roz, s-ar putea sa sfarsesti infierat de un simbol al urii si sa produci moarte”.

Este poneiul roz cu zvastica pe fund sau nu este luarea in bascalie a prostiei populare, care ajunge sa slujeasca unor dorinte si capricii bolnave ale conducatorilor alesi in orb?

Desigur, tot atat de bine este posibil ca “metafora” sa nu existe. Sa nu existe nicio metafora.

Dar, oricum am analiza situatia, un simbol plasat pe curul unui calut nu face cinste simbolului, dimpotriva. Expozantii de la ICRNY s-au pisat pe zvastica, au batjocorit-o public, prin simpla ei amplasare… pe un cur, fie el si de ponei roz.

Asadar, concluzionez ca exponatul in cauza reprezinta un pamflet si trebuie tratat ca atare. Concluzionez ca nu exista niciun mesaj antisemit ascuns acolo. Si, chiar daca am specula si am spune ca autorul exponatului a vrut sa alcatuiasca o mica bomba antisemita, trebuie sa fim de acord ca, daca asta a fost scopul, a esuat lamentabil. Nu faci apologia zvasticii afisand-o pe buci.

Cat de ridicola poate fi situatia asta? Complet, total ridicola. La fel de ridicola ca cei care au sarit in sus, grabindu-se sa catalogheze exponatul ca fiind antisemit. Hilar.

Cu toate astea, dat fiind ca, iata, s-au gasit persoane care sa nu sesizeze ridicolul si au luat totul in serios, inseamna ca exponatul in cauza a fost o gafa. O gafa care a transformat un tantar absolut insignifiant intr-un ponei viril, de dimensiuni gigantice, gata sa explodeze. Pentru a evita astfel de gafe s-a inventat conceptul de “politically correctness”. Artistul in sine nu este constrans de “politically correctness” – el e artist, face exact ce-i tuna, cand ii tuna si cum ii tuna. Artistul e exonerat de datoria lui “politically correctness”, pentru ca, daca i s-ar supune, nu ar mai fi artist, pentru ca nu ar mai fi liber. Dar STATUL este total subordonat lui “politically correctness”. STATUL are datoria, misiunea, obligatia de a fi “politically correct”. Aceasta este de fapt ESENTA problemei expozitiei “Freedom for Lazy People” organizata de ICRNY.

Gafele si statul

Ma intreb… daca expozitia era finantata din bani de provenienta privata, oare poneiul roz ar mai fi starnit atata pasiune? Probabil ca da, pentru ca cei care au generat scandalul au criticat (cel putin la inceput) exclusiv calitatea “artistica” si “antisemitismul” expozitiei.

Daca scandalul ar fi inceput prin a sublinia sursa de finantare a expozitiei si faptul ca, avand aceasta sursa de finantare, expozitia trebuia sa fie, desi nu este, politically correct, atunci totul era clar si simplu. Si corect.

Click aici pentru partea a III-a.

9 Responses

  1. […] Comments Scandal ICR – conclu… on Scandal ICR – concluzii – I – …durox on Scandal ICR – concluzii – I – …Mogre on […]

  2. Mah, nu e chiar asa, pt ca de data asta le scoti din context si le analizezi in afara lui. Baga-le inapoi in contextul, in care ICR, are o anumita misiune, ratata plnar cu ocazia expozitiei, dupa care pune problema cine finanteaza ICR si ajungi sa si intelegi problema.

    Asa, o analiza separata a calutzului cu zvastica si os in cur, nu are de fapt nici o legatura cu nimic.

  3. aia vine in partea a 3-a, ai rabdare

  4. De acord cu Mogre!

  5. Bre, mie mi-a venit asa, o intrebare prin mintea mea de prost-odihnit: Daca in loc de crucea-ncarligata (care este un simbol pre nazist, de departe unul dintre cele mai controversate si prost intelese simboluri in cultura europeana recenta, el traversand culturile intregului pamant, de la mozaicurile romane, la vasele Greciei Antice, la templele hinduse, picturile budiste, cultura nativilor Nord Americani; svastica era vazuta ca un simbol religios pana la preluarea ei de fanii-arieni, numele “Svastica” provenindu-i din sanscrita unde “su” inseamna “bun” iar “vasti” insemna viata, in traducere aproximativa, “Viata buna”; acest vechi simbol a fost doar preluat de cretinoizii-speciei-umane), reiau, daca in loc de svastica pictau aia pe curu’ poneiului roz o steaua in 6 colturi, respectiv Steaua lui David sau “Magen David” in ebraica, simbolul -marca a iudaismului si imagine a Israelului, oare mai iesea vre-un scandal?
    In prostia mea, io zic ca da, muuult mai mare, iar expo. ar fi fost vazuta de imbecilii-carcotasi-de-serviciu- anti-iudaica!
    Se schimba problema, o data cu simbolu’; acusha folosirea lui nu mai semnifica apologia celor reprezentati de simbol, ci atac la adresa lor!
    Iertati-mi mintea odihnita! :-))))

  6. Pai aia am zis si eu.

    Cum sa pui ceea ce respecti pe un cur de cal? Nu pui! Decat daca nu respecti chestia aia.

    Cum sa fie antisemita o chestie care ia nazismul in bascalie si il pune “la cur”?

    Sa fim seriosi…

  7. Prin anii ’60 existau o groaza de ponei de jucarie, roz sau de alte culori, pe care pustii din tari mai fericite decat Romania de atunci ii primeau cadou de la parinti. Ei bine, acesti ponei aveau inscriptionat pe coapsa cate un semn.

    Nu era o svastica, dar artistul face o trimitere clara la acel tip de jucarie. Poti sa o intelegi in multe feluri, dar banuiesc ca e vorba de o critica a indoctrinarii (nazismul a avut unul dintre cele mai bine puse la punct aparate de propaganda, uite ca si prin jucariile unor copii se intampla asta), sau o critica a consumerismului (suntem indoctrinati sa cumparam chestii) sau pur si simplu un misto.

  8. Eu cred ca mai ales copiii cad victime indoctrinarii. Si adolescentii, mai ales ca vorbim de varsta cand cauta sa se defineasca, sa gaseasca si sa stabilizeze adultul din ei.

    Nu stiam de jucariile marcate.

    Si, da, interpretarea asta poate fi ok.

    Tare mi-as dori sa stiu ce a fost in mintea celui care a pictat zvastica aia pe fundul poneiului…

  9. Extraordinar. Cat de profund. Cat de sensibil. Sunt miscat de acest ponei roz, victima a zvasticii (sau a altui semn) de pe cur.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: