LCD-uri ASUS Designo MS, ca-n filmele SF

Monitor LCD ASUS Designo MS

Monitor LCD ASUS Designo MS

Cand am citit si dupa cum suna tema la SuperBlog2009 (“ce schimbări de ordin estetic şi vizual îţi inspiră noul monitor ASUS în mediul tău de lucru, atât fizic cât şi virtual?“) m-am gandit ca uite, o sa am de comentat un prapadit de monitor, or fi inventat cei de la ASUS apa calda. La cat de cliseistic suna cerinta, ma asteptam sa vad ori ceva cat se poate de banal, ori vreo dihanie roz sau cu sclipici sau cu paiete sau ceva, ca asta e trendul publicului larg, ala de asculta Gutza si admira bucile Printesei h’Ardealului unde “h” este particula de mamoasha la cratitza, care face gratare.

Dar am dat click pe linkuri si am gasit minunatia asta. SF. ASUS Designo MS.

In primul rand ca e incredibil de slim. Intr-una dintre poze e asezat in dunga si se vede suportul ca un cerculet si cam atat. Banuiesc ca suportul ala se poate desuruba usor, deci poti sa iti iei cu tine extra-monitor pe care sa-l atasezi la laptop ca sa sustii o prezentare la client, de exemplu, mult mai comod decat ai face-o cand toate capetele se bulucesc langa tine de nici nu mai vezi tastatura si nu poti nici sa respiri calumea.

In al doilea rand, astea sunt monitoarele care preced ecranele virtuale/holografice din StarTrek si alte filme de gen. Hm, incep sa cred ca plimbarile prin spatiu si teleportarea nu mai sunt chiar atat de departe.  Totusi, as spune ca designul asta e destul de apropiat de conceptele de Mac, asa, futurist, slick, desi difera rezonabil (si imbucurator) de ce am vazut pana acum la Mac.

ASUS Designo MS - superslim!

ASUS Designo MS - superslim!

In al treilea rand, cred ca soiul asta nou de monitor merge prin birouri unde totul trebuie sa arate brici. Nu as vedea un monitor din asta prin sufragerii clasice sau prin celulele/cubiculele meschine ale primariilor de sector. As vedea insa monitoare din astea in multinationale (desi am parapon pe multinationale) si in firme mici si destepte, unde imaginea e importanta dar serveste doar ca haina ceruta de protocol pentru a imbraca ceva mult mai serios, profi si adevarat. Cu alte cuvinte, daca ai o firma mica si stii foarte bine ca esti mai bun decat firmele mari din domeniul tau, numai ca nu se prea vede asta asa, la o privire superficiala, e bine sa te dotezi cu accesorii care arata ca monitorul asta, pentru ca, din pacate, “haina face pe om”. Asa ca, avand in vedere ca unul costa cam 1150 de lei, macar pentru incaperile vizibile si merita echipat totul si cu cateva LCD-uri ASUS  Designo MS.

Si in final… am mai zis ca-s fan ASUS, nu?

Enomatic – sau cum sa degusti vin… automat

Choar voiam sa scriu despre chestia asta inainte sa aflu ca e tema la SuperBlog2009. Sistemul Enomatic de la real,- e o chestie foarte desteapta si, din cate stiu, unica pe la noi.

Ideea e ca oricat de mult ti-ar placea vinul, nu ai cum sa stii ce gust are fiecare licoare din fiecare sticla pe care o vezi pe rafturi prin magazine. In functie de grafician si de creierii decizionalului care a aprobat eticheta, prezentarea vinului poate sa fie geniala dar sa ascunda o infecta posirca (m-am “tepuit” des cu chestia asta!) sau ambalajul e urat, saracacios si nu spune nimic, dar inauntrul sticlei e o comoara. In ambele cazuri, asteptarile sunt inselate si nu castiga nimeni – nici cumparatorul, care se poate alege cu un otet cu pretentii care cheama la baut numai drosofilele, nici producatorul, care nu poate sa stie cat din vinul lui se cumpara ca e bun si cat se cumpara ca publicul lui isi ia plasa cu ambalajul.

Dar ia sa ai la dispozitie posibilitatea de a gusta chiar in magazin cate 20 de ml din fiecare sortiment de vin care te-ar putea interesa si apoi, daca esti multumit de explozia de arome, de urma lasata pe pahar si de ce gust iti ramane pe limba la cateva minute dupa prima inghititura si de orice alte chestii care te fac pe tine sa consideri un vin ca fiind bun sau prost, sa poti sa intinzi mana spre raft si sa-l si iei de acolo, sa-l duci acasa si sa-l degusti in voie in continuare?

Am un amic care s-a zborsit ca iti trebuie card platit ca sa beneficiezi de sistemul Enomatic, ca numai daca ai cardul ala poti sa gusti vreo 15-20 de vinuri si pe urma iti trebuie altul, tot platit, si tot asa. In primul rand ca suma e simbolica, e vorba de 10 lei, cat un pachet de tigari, ce naiba! In al doilea rand, daca nu ar fi cardul, s-ar inghesui toti betivii sa “guste” vinuri si basta sistem, s-ar duce naibii tot acolo, ca s-ar inghesui romanii ca la pomana la vin gratis. Stiu sigur ca ar veni unii sa-si ia zilnic portia si ar sta si la coada pentru asta, ar astepta rabdatori ca somelierul disperat sa schimbe sticlele si nu s-ar lasa intimidati de mutra lui frustrata. Pai… aia ar fi degustare sau impartasanie? Pana si la Biserica lingurita aia de vin nu e gratis, trebuie sa induri o slujba ca s-o primesti. Asa ca e foarte bine cu cardul ala.

Eu sunt incantata de ideea Enomaticului. Sunt 48 de vinuri, 32 rosii (16 romanesti si 16 internationale) si 16 vinuri albe ( 8 romanesti si 8 internationale) din care poti alege ce vrei sa gusti si poti sa gusti la ele o luna intreaga, dupa care se schimba sortimentele, ca sa gusti si altceva. Si, in felul asta, iti poti forma in timpo parere obiectiva fata de diversele gusturi si macar nu te faci de bafta cand cumperi si servesti sau faci cadou o sticla de ceva. Si mai poti face si recomandari, asta asa, daca vrei neaparat sa te dai mare cunoscator…

Votati proiectul Livache

Cu toate ca acest blog este un pamflet, in urmatoarele cateva paragrafe voi fi cat se poate de serios.

Apel la parlamentarii PSD, PNL si UDMR.

Ati propus proiectul Iohannis si ati pierdut. Nu conteaza cum – cadouri, mita, turism electoral. Nu conteaza nici cu cat. Conteaza ca voi ati pierdut, si eu odata cu voi.

Consider ca romanii, au ales ce vor si ar fi cazul sa cedati. Lasati-l pe Basescu sa isi puna primul ministru Livache / Liviu Negoita. Cel mai probabil vor intra cu oistea in gard si vor lasa tara asta devastata. Probabil va fi guvernul de dreapta care va creste sistematic impozitele. Probabil vor distruge orice urma de economie privata.

Dar Romania a ales. Si Romania merita sa i se intample exact ce a ales.

Asa ca votati “proiectul Livache“, pentru ca e un proiect de-al nostru, romanesc, dintre noi, pentru noi. Si noi am votat si ne-am spus parerea. Votati acest “guvern” si retrageti-va in parlament. Treceti-le toate legile, toate ordonantele, toti ministrii, toate aberatiile. Pentru ca Romania a ales si e cazul sa respectati asta.

Catre diaspora

Te-ai carat din tara? Atunci, ramai afara!

Ca eu nu votez cu picioarele mele ramase in colb romanesc pentru curul tau de imbecil baftos ca s-a carat din noroaie.

Te rog abtine-te sa decizi pentru mine.

Ai plecat, ce mama ma-sii mai cauti sa votezi tu pentru ce se intampla aici, MIE?

Idiotule.

Tehno-apocalipsa nu ma sperie

Terminator Salvation

Terminator Salvation

Mai, mie nu-mi place omenirea. Imi placea cand eram naiva si tanara, dar nu-mi mai place de ceva vreme, cam de cand am constatat ca omenirea nu e deloc interesata de mine asa cum eram eu de ea. Omenirea se pisa constant pe valorile mele, pe ideile mele, pe ceea ce eu consider sacru (printr-un paradoxal joc semantic) si continua sa vrea sa ramana si sa se balaceasca in aceeasi mocirla a ignorantei si a rautatii degeaba, indiferent de eforturile celor care isi dedica viata stiintei, iluminarii, evolutiei.

Oamenii se cred atat de importanti, dar cand au sansa sa faca ceva cu adevarat important, isi bat joc de propriile destine si o fac cu o pasiune care ma sperie. Oamenii isi bat joc de oameni si au impresia ca nu fac nimic rau. Oamenii fac greseli negandite si nu si le asuma, pentru ca habar nu au ce porcarii au facut. Oamenii au impresia ca specia asta e atat de importanta incat uita ca suntem aici impreuna cu alte specii, de la simplele bacterii pana la maimutele atat de hulite de anti-evolutionisti (“noi nuuuuu suntem maimute!”). Oamenii folosesc tehnologia gandita de o mana de indivizi cu IQ mult sarit peste media aproape retarda in viata de zi cu zi, dar o folosesc cu frica si frustrare, nu o inteleg si nu vor sa o inteleaga, nu-i intereseaza, o iau ca si cum o mana divina ar fi plantat-o acolo, ca si cum dumnezeu ne-a dat calculatorul si cyberknife-ul cu care taiem cancerul si ni se pare ca intamplarea a facut ca in urma cu numai (!!) 81 de ani sa primim in dar penicilina si inceputul erei antibioticelor care acum salveaza vietile geniilor si retarzilor deopotriva.

Eu nu mai vreau specia asta sa se intinda ca o pecingine in care “tot omul” are dreptul la vot si la asistare sociala si medicala fara nicio obligatie, numai in virtutea faptului ca ADN-ul lui e uman. Eu nu mai vreau sa mai vad si sa mai simt pe pielea mea deciziile facute cu fundul majoritatii. Eu sunt satula de prosti agresivi si multi.

Asa ca, dupa tema de la SuperBlog, daca ar fi sa traiesc evenimentele din Terminator Salvation: The Future Begins, unde actiunea este plasata anul 2018, iar John Connor este conducatorul rezistentei omenirii in razboiul cu armata de roboti, daca as avea de ales intre cele doua tabere, as alege robotii, computerele.

  • Un computer nu are sentimente si nu actioneaza la impuls.
  • Un computer actioneaza dupa calcule clare si logice.
  • Un computer poate fi, paradoxal, nemuritor.
  • Un computer nu actioneaza din pura, simpla, gratuita si atavica rautate.
  • Un computer nu simte frica.

De ce sa fie neaparat ceva rau sa predai omenirea si restul speciilor ingrijirii unor entitati fara pasiune? Pai… nu este. Am convingerea ca un AI ar gestiona omenirea mai bine, mai ales ca omenirea cere cu obstinatie sa fie gestionata. Omenirea nu-si merita libertatea. Omenirea vrea zei. Iar zeii nu trebuie neaparat sa fie umani. Calcule, logica, la rece. Marcus Wright fara accesul de umanitate.

%d bloggers like this: