Enomatic – sau cum sa degusti vin… automat

Choar voiam sa scriu despre chestia asta inainte sa aflu ca e tema la SuperBlog2009. Sistemul Enomatic de la real,- e o chestie foarte desteapta si, din cate stiu, unica pe la noi.

Ideea e ca oricat de mult ti-ar placea vinul, nu ai cum sa stii ce gust are fiecare licoare din fiecare sticla pe care o vezi pe rafturi prin magazine. In functie de grafician si de creierii decizionalului care a aprobat eticheta, prezentarea vinului poate sa fie geniala dar sa ascunda o infecta posirca (m-am “tepuit” des cu chestia asta!) sau ambalajul e urat, saracacios si nu spune nimic, dar inauntrul sticlei e o comoara. In ambele cazuri, asteptarile sunt inselate si nu castiga nimeni – nici cumparatorul, care se poate alege cu un otet cu pretentii care cheama la baut numai drosofilele, nici producatorul, care nu poate sa stie cat din vinul lui se cumpara ca e bun si cat se cumpara ca publicul lui isi ia plasa cu ambalajul.

Dar ia sa ai la dispozitie posibilitatea de a gusta chiar in magazin cate 20 de ml din fiecare sortiment de vin care te-ar putea interesa si apoi, daca esti multumit de explozia de arome, de urma lasata pe pahar si de ce gust iti ramane pe limba la cateva minute dupa prima inghititura si de orice alte chestii care te fac pe tine sa consideri un vin ca fiind bun sau prost, sa poti sa intinzi mana spre raft si sa-l si iei de acolo, sa-l duci acasa si sa-l degusti in voie in continuare?

Am un amic care s-a zborsit ca iti trebuie card platit ca sa beneficiezi de sistemul Enomatic, ca numai daca ai cardul ala poti sa gusti vreo 15-20 de vinuri si pe urma iti trebuie altul, tot platit, si tot asa. In primul rand ca suma e simbolica, e vorba de 10 lei, cat un pachet de tigari, ce naiba! In al doilea rand, daca nu ar fi cardul, s-ar inghesui toti betivii sa “guste” vinuri si basta sistem, s-ar duce naibii tot acolo, ca s-ar inghesui romanii ca la pomana la vin gratis. Stiu sigur ca ar veni unii sa-si ia zilnic portia si ar sta si la coada pentru asta, ar astepta rabdatori ca somelierul disperat sa schimbe sticlele si nu s-ar lasa intimidati de mutra lui frustrata. Pai… aia ar fi degustare sau impartasanie? Pana si la Biserica lingurita aia de vin nu e gratis, trebuie sa induri o slujba ca s-o primesti. Asa ca e foarte bine cu cardul ala.

Eu sunt incantata de ideea Enomaticului. Sunt 48 de vinuri, 32 rosii (16 romanesti si 16 internationale) si 16 vinuri albe ( 8 romanesti si 8 internationale) din care poti alege ce vrei sa gusti si poti sa gusti la ele o luna intreaga, dupa care se schimba sortimentele, ca sa gusti si altceva. Si, in felul asta, iti poti forma in timpo parere obiectiva fata de diversele gusturi si macar nu te faci de bafta cand cumperi si servesti sau faci cadou o sticla de ceva. Si mai poti face si recomandari, asta asa, daca vrei neaparat sa te dai mare cunoscator…

3 Responses

  1. Na stai sa afle si Garcea de sistemu asta, sa vezi dupaia permise ridicate la iesirea din parcarea real!

  2. Hai, ma, la 20 de ml de vin? Ce naiba…🙂 🙂 🙂 Degust eu, conduce al meu si degusta el, conduc eu, ce e asa greu?🙂 🙂 🙂

  3. Poi daca-ti bei to cardu odata… nu mai is 20ml! Si Garcea stie!😛

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: