Genial

Copacii îşi ţin încă podoaba verde, nesmintită de fudulia aurului care poleieşte frunza doar pentru a o coborî pe pământ şi a o schimba din veştmânt de fală în pulbere răscolită de măturători. Oraşul parcă a intrat în amuţire, respirând mai moale, a răcoare, a plumb şi a toamnă.

Iar pe banca din faţa blocului, cea cu vopsea scorojită, nea Stere se scarpină în nas cu o mână, iar cu cealaltă îşi potriveşte fesul, mai către creştet.

Mai departe ia daici.  E genial. E rromanika reala, vorba lu deontologii. Pe bune, chiar merita citit.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: