Cristi NeaGoe MINTE cu nesimtire!

Am cautat pe net daca s-a mai petrecut ceva nou in scandalul ICR NY / NeaGoe / Patapievici. Nimic nou doecamdata, insa am descoperit la zoso o dezmintire data de NeaGoe, care acum, dupa toate dezvoltarile ulterioare ale scandalului sunt extrem de relevante.

Discutia pe email Badin - Neagoe

Discutia pe email Badin - Neagoe

1. Pe 6 august afirma ca nu a scris nimic despre baut urina, intr-un email trimis la badin, atasat ca captura la dezmintire.

La macelul sinteza zilei insa si-a citit chiar el cu gurita lui textul cu pisatul cu ketamina.

Ulterior, in metropotam, da un interviu in care zice cam asa:

Ideea e ca prietena mea se pisa ketamina si ajungem s-o strangem in sticle de 2l si sa o dam la enoriasi ca pe un fel de apa sfintita, ca pe secretul Sfantului Graal, iar asta ne aduce tot felul de probleme de la gangstas la morala, de la masoni la delfini. […]

Totusi, Continue reading

Intelectuali de mahala

Dupa atata frecat de scandalul ICR NY, Romania, Patapievici, Neagoe, Antihi etc am aflat ca Patapievici ne facea prin 96 in ultimul hal. OK, am mai aflat ca s-a si dezis de scriereile cu pricina, de cand a ajuns la ciolan.

Am mai primit si reactii ca oricum Patapievici avea dreptate, ca noi ca natie suntem asa si pe dincolo, pana si eu subscriu la asta, da totusi argumentu? Adica ala a scris o carte fara sa explice de ce crede diverse kestii, doar ca asa considera? Ca a stabilit el? Pai stabileala era pe vremea lu impuscatu, cand ceasca zicea ca e asa, iar denis patapievici undeva “in the chain of command” prelua ca e asa si zicea mai departe.

Pe  vremea noastra insa, se ARGUMENTEAZA. Adica spui: Continue reading

Frumos, n-am ce zice

S-a apucat cineva sa faca un blog bashkalios la adresa lui Patapievici si a lui Neagoe. Plin de… nici nu stiu cum sa le zic… Poate vome. Un om care dezaproba expozitia Freedom for Lazy People, cel mai probabil fie pentru obscenitatea exponatelor, fie pentru simbolurile religioase desacralizate, fie pentru ambele. Un om care a cautat o forma de protest. O mostra este aici. Textele in sine nu-s neaparat vome. Ar putea avea ceva in ele, omul scrie bine, se vede ca ii sunt prietene cuvintele. Se vede ca are imaginatie. Se vede ca simte proza. Voma este faptul ca sunt atacuri la persoana, menite sa raspunda unui perceput rau cu un evident rau.

O fi fost expozitia aia de cacat (eu nu consider asa, dar nu este neaparat ca eu sa am dreptate) dar nu cred ca cei care au expus si cei care au organizat-o au facut ce au facut cu ura si rautate.

Pe cand textele din acest blog asta contin – ura. O ura amara, un misto greu, unsuros, palatabil exclusiv pentru cei orbiti de sentimente negative. Pentru cei care se hranesc cu asa ceva.

Cum sa infierezi o atitudine daca tu insuti dai dovada de exact aceeasi atitudine, dusa la extrem insa, cu rautate? O rautate grea, unsuroasa, pe care aproape ca o poti simti cum ti se prelinge in creier.

Ma duc sa mananc o lamaie.

Arta avangardista nocturna, cu dureri acute de burta

Azi, noaptea pe la ora 4 m-am trezit lovit plenar de un puseu de arta avangardista: ma durea ingrozitor burta gratie unei diarei groaaaaznice.

Neputand dormi, am stat pe bloguri si pentru inceput redau de la ciutacu citire:

Numai violenta, numai sângele mai poate trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimtire. Ma simt personal jignit de prostia bascalioasa, de acreala invidioasa, de stridenta de toapa a acestei populatii ignare. Fondul ultim al substantei nationale românesti este inadecvarea. Privit la raze X, trupul poporului român abia daca este o umbra: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii (Horia Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman)

Continue reading

Scandal ICR – concluzii – III – Arta lui Politically Correct

Gafele si statul

Ma intreb… daca expozitia era finantata din bani de provenienta privata, oare poneiul roz ar mai fi starnit atata pasiune? Probabil ca da, pentru ca cei care au generat scandalul au criticat (cel putin la inceput) exclusiv calitatea “artistica” si “antisemitismul” expozitiei.

Daca scandalul ar fi inceput prin a sublinia sursa de finantare a expozitiei si faptul ca, avand aceasta sursa de finantare, expozitia trebuia sa fie, desi nu este, politically correct, atunci totul era clar si simplu. Si corect. Continue reading

Scandal ICR – concluzii – II – Mesaje “anti”?

Pamfletul, o forma de expresie si critica artistico-sociala sau “bascalia artistica”

Stabilind asadar ca expozitia in cauza a gazduit lucrari artistice, in masura in care ele reprezinta exprimarea simbolica a autorilor si viziunea lor, deformata sau nu, asupra unor peisaje ale vietii de zi cu zi si pot, in consecinta, fi definite ca “arta”, ajungem la mult mediatizatul ponei cu zvastica pe crupa si un os in fund. Continue reading

Scandal ICR – concluzii – I – Controversa artistica

Scandalul ICRNY, in care este implicat Cristian Neagoe impreuna cu Horia Roman Patapievici si Corina Suteu, a avut mai multe componente (sa le zic aspecte?) dintre care unele dau dreptate ICR-ului, altele dau dreptate scandaloizilor si niciunul dintre ele nu are legatura cu arta in sine.

Astazi voi scrie despre aspectul “arta”, pentru a clarifica odata chestiunea asta si a o scoate din discutie, pentru a ajunge la esenta situatiei (ma feresc sa-i spun scandal, ar fi ceva cam mult spus – e doar o situatie). In zilele urmatoare sau poate azi, mai pe seara, daca am timp, voi scrie si despre restul aspectelor. Continue reading

%d bloggers like this: