Acreala postelectorala

Da, Romania a votat. Gata. A iesit Basescu. La mustata. Bucurie mare la juma’ din ciupalacii cu cetatenie romana, jale mare la cealalta jumatate. Si dupa ce trec si bucuria si jalea, trece si criza? Daca din urne iesea Geoana si dimineata, nu numa’ seara, trecea criza? Acuma, ca i s-a dat continuitate lui Basescu, tara asta o sa devina brusc functionala? Institutiile publice or sa mai incurce alocatiile si indemnizatiile mamelor la schimbarea de soft, or sa mai greseasca pensii, or sa mai someze la plata proprietarii de masini care au platit tot ce era de platit… sau nu? O sa ma duc pe la ANAF sau pe la orice alt ghiseu nenorocit powered by statul roman si o sa dau de functionare numai miere si lapte, pregatite sa ma ajute sa-mi rezolv problemele si constiente ca eu platesc pentru salariile lor? Daca parlamentulRomaniei o sa aiba acum un singur dormitor o singura camera, ma ajuta pe mine, cetateanul, cu ceva? Or sa faca legi mai bune sau or sa faca legi proaste mai repede? Imi scad impozitele sau iar ma someaza la plata desi le-am platit, ca sa ma doara inima odata la 3 luni, pentru ca ei au “plan” de colectare? O sa am stabilitate legislativa ca sa pot sa prevad ce urmeaza sa fac, daca pot sau nu sa angajez oameni sa ma ajute si astfel sa mai hranesc pe cineva si sa imi fie mai usor si mie, sau o sa am iar legi facute peste noapte, cum deja m-am obisnuit? O sa ma culc in siguranta, calma si cu toate puse la punct si o sa ma trezesc cu un impozit anuntat matinal, ca sa nu-i dau de cap o vreme si sa am de ce munci pana la 3 noaptea si aproape sa nu-mi mai vad copilul in incercarea de a-mi crea propria stabilitate intr-o tara in care legile sunt ca nisipurile miscatoare? O sa-mi pot totusi deduce TVA-ul si benzina pe masina care este de firma, luata pe firma, inscriptionata cu abtibilduri cu brand-ul firmei, folosita pentru firma si treburile firmei, de la intalniri la evenimente, pe care uneori si destul de rar, ca viata mea e incalcita intre munca sa pot trai decent si munca pentru statul roman care ma spoliaza, o mai folosesc si ca sa imi care 3 pungi de cumparaturi de la real? Deci faptul ca a iesit Basescu si nu Geoana sau ca ar fi iesit Geoana si nu Basescu… conteaza? Faptul ca romanii sunt pasional impartiti si se cearta intre ei si se rup prietenii si se arunca insulte pentru niste indivizi cu interes zero pentru viata si binele nostru… conteaza?

Nu.

In Romania nu conteaza omul de rand. Nu contati. Nu contam. Niciunul dintre noi nu face nici cat o ceapa degerata decat in masura in care cotizeaza la stat ca sa aiba astia de unde fura. Astia azi se pupa, maine se scuipa si noi muncim la fel de mult, noi facem banii pe care se bat ei in campanii electorale.

Mi-e atat de sila.

Nu ma mai intereseaza.

Romania a facut oricum un bors, cu optiunile ei electorale care au dus la turul 2. Romania a creat acest tur 2. Romania e o mizerie din cauza ca cei care traiesc in ea si in afara ei sunt niste imbecili. Plec.

Advertisements

Diferente

Tot in parc. Tot cu fii-mea. Ne jucam cu betisoare si ii explic ca sunt ramurele de copac si uneori, daca sunt uscate, cad dintr-un copac mare, mare de tot, si ea tine in manute un betisor si il studiaza cu multa atentie, asta dupa ce tocmai tinuse in palma o râmă (pe care am avut grija sa nu o strivim si sa o redam pamantului), amuzandu-se teribil de miscarile ei sinuoase. Vad apropiindu-se un pustiulica absolut nedumerit, holbandu-se la noi, mai precis la fii-mea si la mainile ei, cu o curiozitate speriata. Nu ma sinchisesc prea tare, copiii mici au obiceul sa fie ciudati, deci e normal pentru un copil asa ceva, asa ca il ignor, mai ales ca dupa ce ii zambesc si se intoarce repede cu spatele.

Brusc, aud in spatele meu o rasteala:

Ştefănel!” (de ce dracu’ il diminutivezi daca urli la el?) “Lasa aia! Pune jos! Imediat! Câh! CACA!!!

Ma intorc sa vad pe ce pusese mana copilul. Bietul Ştefănel tocmai zvarlise cat colo betisorul “Câh! CACA!!! ” pe care il luase de jos pentru ca auzise el ca e o ramurica de copac si ca picase dintr-un copac mare, mare de tot…

Trei chestii aiurea

Am fost cu fii-mea in parc.

Si sunt trei chestii care m-au enervat… sau in fine, sa nu zic ca m-au enervat, ci mi-au dat de gandit (rumegat… de ce se zice si rumegat la gandit, in limba romana? Ma fortez sa trec peste paranteza asta). Adica: Continue reading

Românul, creatură monstruoasă

In ultima vreme ma gandesc zilnic sa plec.

Inainte, cand inca speram ca pot sa fac ceva in tara asta, unde ma tineau “radacinile” si pamantul in care sunt ingropati ai mei, ma gandeam doar uneori. In ultima vreme, insa…

De ce? Adica de ce simt ca nu mai pot sa ma lupt cu tara asta, adica nu cu tara, ca tara e o bucata de tarina, ci cu oamenii din ea, care o umplu pana la refuz cu mizeria lor si josnicia lor baloasa, timp in care se bat cu pumnul nationalist in piept? Continue reading

10 pule in cur pentru Romania

Realitatea TV a facut un mare show cu cei mai “10” pt romanika – oameni politici, actori, analisti politici, ziaristi si altele. Recunosc, nu am vazut tot, pt ca m-au apucat dracii. Adic toti dracii. Deodata.

Am vazut totusi si cativa “laureati”: Florin Piersic, CTP-ul, Hurezeanu, Topescu samd. Whatever. Or fi buni, sau nu, asta depinde de opinie. Da cum elitele ne merita pe noi si noi ni le meritam pe ele, si cum tara asta este de cacat (vezi utilitati, numar aberant de taxe, taxe aberant de mari, sanatate de cacat, educatie de cacat samd), deci cum tara asta e de cacat, cum se fac zilnic concedieri, in plina criza economica, ce pula mea ma intereseaza “elitele”?

Care “elite”?

“Elitele” cretinoide care de fapt nu au nici o calitate pt a fi acolo decat ca s-au nimerit acolo? Pt ca noi nu am fost la vot? “Elitele” care ne-au bagat in cacat in the first place, pentru ca noi oricum suntem mai handicapati ca ei?

De ce? De prost sau ca mi-ar placea telenovelele? Sau e totuna?

Sictir! MULT SICTIR!

Parerea mea.

LE: Cica cel mai admirat roman al anului 2008 e Basescu. Poveste compatibila cu tot ce am zis mai devreme. Well, laudat de catre ei, voi sau cum vreti. Dar nu de catre mine. Huoooooo!

Traiasca Romania, traisca tricolorul (2)

Azi am ajuns acasa dupa ce am carat niste chestii, motiv pentru care am transpirat, si abia asteptam sa fac o baie. Deci baie, nu dus. Dinaia in care umpli cada cu apa calda si te scufunzi in ea si stai acolo vreo juma de ora. Poa sa ma injure ecologistii cat vor, ca mie tot imi place. Daca vor, sa imi creasca costul apei calde. Whatever.

Revenind. Deci, ajung acasa, dau drumul la apa si cand pun mana sa verific – rece. Mai stau cinci minute – tot rece. Dupa inca zece – tot rece. Pe langa sirul de injuraturi care imi trecea prin cap, mi-am amintit de joia trecuta, si mai ca ma gandeam cu tristete ca as putea si sa fiu fericit, ca macar am apa.

Dupa care mi-am amintit de vremea lui Ceasca. Tineti minte oalele alea mari in care incalzeam apa? Continue reading

Viata merge inainte, catre ce merge insa?

Adica, a trecut tot balamucul electoral, inca nu stiu cine cu care face guvernul, negocieri, presupuneri, mananca si prezentatorii de talk-show-uri o paine alba zilele astea, zvonuri, discutii, eu am votat bine, altii au votat cu fesele, adica a iesit Ecaterina Andronescu la senat, dar tot e bine ca Ciontu, comunistul traseist, s-a dus sa doarma in pace in asternuturile lui de acasa. Ma simt pe jumatate castigata, pe jumatate ingretosata. Madam Cati, halal profesoara “garantata” de un analfabet, e senatoare. Si pe pix o floare.

Partea cea mai scarboasa e insa alta. Adica treaba cu alianta.

Ca PNL e in pozitia aia in care isi permite sa stea cu nadragii in vine, aratand-o mandra si prospera, si alelalte doua partide vin ca milogii sa se baune cu gura larg deschisa ca isi doresc guvernarea. Nu stiam ca e atat de bine sa fii pe locul 3. Mama mea m-a invatat ca locul 1 e ala care castiga, dar uite ca, in uninominalul lui 2008, locul 3 este, de fapt, ala care ia spuma si caimacul.

Nu ca mi-ar parea rau ca PNL are cu ce da in masa, dar ma oftic asa, de situatie, nu de alta, dar PSD e bucata rosie a fese-ne-ului iar PD (nu are ce cauta “L”-ul ala acolo) e bucata decolorata de atata frecare. Tot a fese-ne-ului. Deci chestia de care imi pare rau e ca PNL-ul va trebui sa se alieze cu una din cele doua fese-ne-uri ca sa fie la guvernare. Dupa negocieri, desigur, dar tot fratie cu dracul se cheama. Ca dracul e prostanac si are fatza de lepricon sau ca e mic si elastic… e tot un drac.

Asta e, fa-te frate cu dracul ca sa treci puntea patru ani.

Desi eu as sta departe de guvernare in anii astia – romanul ar trage mitza de coada sub FSN-ul reunit si in conditiile Crizei si, peste 4 ani, PNL ar putea veni in arena politica pe saua magarului – cam prafuit, cu barba incalcita, obosit, dar batandu-se-n piept ca-i Mesia. S sa vezi atunci guvern plin, ca atunci cad s-a votat in disperare cheia.

%d bloggers like this: